Cum se manifestă deshidratarea la seniori

Vara, din cauza temperaturilor ridicate, pericolul deshidratării este mult mai mare deoarece oamenii au tendința să transpire mai mult. De asemenea, în acest anotimp există și un risc mai mare de a se dezvolta toxiinfecții alimentare și boli diareice ce au ca rezultat pierderea unei cantități mari de lichide și săruri minerale.
Însă nu doar anotimpul cald poate aduce astfel de provocări, ci și cel rece. Îngrijitoarea trebuie să fie astfel conștientă de pericolul deshidratării, de simptomele acesteia și de posibilitățile de prevenire, atât pentru a se feri pe ea însăși, cât și pentru a-l proteja pe senior.

Seniorii fac parte din categoria de vârstă mai predispusă la deshidratare deoarece:

• O dată cu trecerea anilor, cantitatea de apă din organism se diminuează, iar dacă în mod normal aceasta se află în organism într-un proces de peste 50%, la bătrânețe scade considerabil din cauza pierderii masei musculare;
• Funcția renală este afectată și de aceea rezultă o pierdere mai mare de apă;
• Hormonul responsabil de reglarea apei în organism (vasopresina) nu mai este la fel de activ, iar senzația de sete scade substanțial.

Cum se manifestă deshidratarea la seniori

Este important să se știe că deshidratarea se produce prin pierderea de apă sau scăderea aportului de lichide.
În primul caz, apa se poate pierde ca urmare a: febrei, vărsăturilor, diareei, medicamentelor diuretice, transpirațiilor excesive sau arsurilor. În cel de-al doilea caz, imobilizarea la pat, demența, refuzarea voluntară a consumării de lichide de teama urinării frecvente sau anumite medicamente pot conduce la deshidratare. În cazul seniorilor, și infecțiile căilor respiratorii, virozele sau răcelile comune pot avea același rezultat negativ.

O îngrijitoare de seniori își poate da seama că vârstnicul este afectat de deshidratare atunci când acesta:

• Are gura uscată;
• Suferă de constipație/diaree;
• Este mereu obosit, letargic și se observă slăbiciunea musculară;
• Se plânge de crampe musculare;
• Are tulburări de mobilitate;
• Este confuz, amețește și are dureri de cap.

De asemenea, în deshidratare se observă o schimbare a culorii, mirosului și cantității urinei (închisă la culoare, cu un miros pronunțat și în cantități mici), o scădere a valorilor tensiunii arteriale și alterări ale temperaturii corpului.

O atenție deosebită trebuie acordată seniorilor care suferă de diaree cronică. Aceasta se manifestă prin scaune moi, apoase, destul de frecvente și, deși afectează oameni de toate vârstele, în cazul persoanele în etate pot provoca rapid deshidratare și pot afecta grav sănătatea. În perioada în care sunt prezente simptomele diareei cronice, îngrijitoarea trebuie să aibă foarte mare grijă la alimentația seniorului. Astfel:

• Se vor evita mesele copioase;
• Se vor elimina din regimul alimentar alimentele care ar putea declanșa simptomele sindromului de colon iritabil;
• Nu se vor consuma alimente care conțin multe grăsimi deoarece acestea pot intensifica mișcările intestinale;
• Se vor lua mese mici pe durata întregii zile deoarece, în acest mod, sistemul digestiv va funcționa mai lent;
• După ce se echilibrază situația, alimentele noi vor fi introduse cu atenție, în cantități mici.

Ce se întâmplă atunci când se pierde multă apă

Atunci când apare deshidratarea, metabolismul nu mai funcționează cum trebuie și devine mai lent, iar riscul aparițiilor infecțiilor urinare este mai mare.
Când organismul suferă din cauza lipsei de apă, digestia devine mai lentă, toxinele nu mai pot fi eliminate cum trebuie și, cum apa ajută în arderea grăsimilor, aceasta tinde să se acumuleze. Aportul de apă influențează decisiv și buna funcționare a rinichilor. Astfel, deshidratarea poate conduce la formarea pietrelor la rinichi și, în cazuri severe, chiar la insuficiență renală.

Sfaturi pentru îngrijitoarele de seniori

În sarcina unei îngrijitoare de seniori la domiciliu sunt incluse și activitățile de supraveghere și de monitorizare a sănătății persoanei îngrijite. Cum seniorii suferă de obicei de anumite boli care le influențează abilitățile cognitive, este posibil să nu observe schimbările ce apar în starea lor de sănătate. Nici familiile acestora nu pot fi în permanență atente, astfel că descoperirea unor afecțiuni, potențial fatale, cade în sarcina îngrijitoarei la domiciliu. Dat fiind faptul că aceasta este în permanență alături de vârstnic îi permite să observe mai repede și mai ușor anumite simptome.

Deshidratarea se instalează treptat, iar dacă nu se iau măsurile necesare, poate pune viața persoanei îngrijite în pericol.

Deshidratarea severă la seniori se manifestă astfel: spasme musculare, vărsături, puls slab, vedere încețoșată, confuzie, dificultăți de respirație, convulsii, dureri abdominale/toracice și/sau pierderea conștienței.

Dacă îngrijitoarea de seniori observă simptomele deshidratării trebuie să:

• Sune familia pacientului/aparținătorul – în fazele incipiente;
• Sune medicul personal al pacientului – dacă stadiul afecțiunii este moderat;
• Sune direct la serviciul de urgență în cazul în care observă simptomele deshidratării severe.

În cazul deshidratării severe este necesar tratamentul de urgență. Acesta constă în administrarea pe cale intravenoasă a sărurilor și fluidelor necesare, ele hidratând mult mai rapid.
Cazurile ușoare/moderate de deshidratare pot fi tratate și la domiciliu. Persoana afectată trebuie dusă într-un mediu cu o temperatură normală și așezată culcat. Apoi, se recomandă consumul de apă (aproximativ 2 litri în următoarele 3-4 ore).

Pentru a preveni deshidratarea este recomandat ca îngrijitoarea:

• Să se asigure că persoana îngrijită consumă suficientă apă în fiecare zi – cantitatea poate fi recomandată de medicul personal al seniorului;
• Să supravegheze ca nu cumva seniorul să consume cafea, sucuri sau alte băuturi ce conțin cofeină;
• Să aibă grijă la alimentația seniorului, regimurile hiper-proteice nefiind recomandate;
• Să aibă grijă ca seniorul să nu consume băuturi alcoolice, mai ales în perioada verii;
• Să oprească efortul fizic în cazul în care apar amețeli sau oboseală și să-l convingă să consume mai multă apă după ce face mișcare;
• Să îl îmbrace cu haine ușoare, lejere, atunci când este cald.

În cazul în care starea de sănătate a seniorului permite deplasarea, plimbările ar trebui făcute atunci când temperaturile sunt acceptabile. Este interzisă expunerea la soare atunci când temperaturile sunt foarte mari.
O îngrijitoare de seniori nu trebuie să fie atentă doar vara la simptomele deshidratării, ci și iarna. În acest sezon majoritatea persoanelor nu se simt la fel de însetate precum în anotimpul cald, ceea ce conduce la un consum mai mic de lichide.