Ce trebuie să știe o îngrijitoare de seniori despre bolile specifice bătrâneții?

Pentru obținerea unui loc de muncă în Germania ca îngrijitoare de persoane vârstnice, nu este necesar să aveți pregătire medicală. Este important însă să cunoașteți câteva aspecte de bază despre principalele boli ale bătrâneții, astfel încât să puteți recunoaște simptomele acestora, să puteți comunica familiei sau medicului persoanei îngrijite eventualele probleme observate și să știți cum ar trebui să procedați atunci când vârstnicul suferă de o astfel de afecțiune. Înainte de a pleca la un caz, este util să aflați cât mai multe informații despre condiția vârstnicului și despre afecțiunile de care suferă și apoi să vă documentați cu privire la acestea. Dezvoltarea cunoștințelor profesionale vă va ajuta să vă desfășurați activitatea mai ușor, să oferiți o îngrijire mai bună vârstnicului, să obțineți aprecierea acestuia și a familiei și să avansați în carieră. În acest articol vă prezentăm câteva informații esențiale despre cele mai frecvente boli de care suferă persoanele vârstnice. Vă invităm să citiți și alte articole de pe blogul nostru pentru a afla mai multe detalii despre fiecare afecțiune.

Pentru fiecare persoană, termenul de „vârstnic” poate avea o semnificație diferită. Pentru un copil, persoanele bătrâne pot fi cele cu vârsta mai mare de 30 de ani, iar un adolescent poate considera persoanele trecute de 50 de ani ca fiind în vârstă. Indiferent de înțelesul pe care îl dă fiecare acestui termen, trebuie să înțelegem că procesul de îmbătrânire este inevitabil, afectează pe toată lumea și implică o serie de schimbări ale stilului de viață. Rata îmbătrânirii organelor și a sistemelor variază în funcție de persoană și de stilul de viață pe care l-a avut până în acel moment, iar pe măsură ce trece timpul, schimbările au loc într-un ritm mult mai rapid și devin din ce în ce mai importante. Pe lângă aspectele biologice, procesul de îmbătrânire se află în strânsă legătură și cu aspecte psihologice, precum și aspecte sociale, ce diferă de la persoană la persoană.

Deoarece niciun caz nu este identic cu altul, calitatea vieții la vârstnici depinde de mai mulți factori – mediul în care aceștia au trăit, precum și problemele cu care s-au confruntat de-a lungul vieții sunt doar câțiva factori care pot afecta atât stilul de viață, cât și sănătatea. O îngrijitoare de seniori la domiciliu trebuie să cunoască acest fapt și să fie conștientă că seniorii au nevoi diferite, în funcție de situație.

În multe cazuri, după atingerea vârstei de 60 de ani, organele și sistemele încep să-și îndeplinească mai puțin eficient funcțiile și din acest motiv organismul prezintă un risc mult mai mare de a se îmbolnăvi. Iată câteva din cele mai întâlnite afecțiuni ce pot să apară odată cu înaintarea în vârstă. O îngrijitoare de seniori care lucrează cu Promedica24 trebuie să cunoască câte ceva din fiecare, pentru a-și putea face cât mai bine meseria.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică – este o afecțiune cronică pulmonară care se datorează faptului că aerul nu este expirat cum trebuie din plămâni. Odată cu trecerea timpului, aceasta se poate agrava și poate duce la respirație superficială sau afectare cardiacă, ceea ce poate face ca și cele mai simple activități zilnice să fie greu de îndeplinit. Cele două boli asociate în general cu bronhopneumopatia obstructivă cronică sunt bronșita cronică și emfizemul, ambele fiind cauzate atât de fumat, cât și de alți iritanți pulmonari, precum aerul poluat, substanțe chimice volatile sau fumatul pasiv.
De obicei, persoanele care suferă de bronhopneumopatie prezintă și simptome de bronșită cronică, dar și de emfizem. În funcție de severitate, simptomele includ tuse cronică, respirații scurte și episoade frecvente de bronșită acută. Din păcate, această afecțiune nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control cu medicamente pentru ameliorarea și controlarea tusei și ameliorarea respirației scurte. O îngrijitoare de seniori la domiciliu, care îngrijește un senior cu bronhopneumopatie, trebuie să verifice în permanență faptul că pacientul urmează tratamentul și să fie atentă la starea de sănătate a acestuia.
Fibroza pulmonară – această afecțiune poate fi provocată de mai mulți factori, cum ar fi procese inflamatorii cronice, infecții sau interacțiunea îndelungată cu diverși agenți de mediu. Fiind cunoscută și sub numele de boală pulmonară interstițială, aceasta se manifestă prin rigidizarea plămânilor pacientului, iar țesutul cicatrizat se află în imposibilitatea de a transporta oxigenul și de a elibera dioxidul de carbon.

Gastritele – fiind împărțite în două categorii, acute sau cronice, acestea sunt afecțiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului. Factorii principali care duc la apariția gastritei sunt numeroși și diverși, precum factori infecțioși (virali, bacterieni), chimici, fizici, mecanici sau alergici. De obicei, gastritele acute sunt rezultatul unor agresiuni ocazionale, iar cele cronice se datorează acțiunii unuia sau mai multor factori din cei amintiți, pe o perioadă îndelungată de timp. O îngrijitoare a unui pacient care suferă de gastrită trebuie să se asigure ca acesta să parcurgă un tratament specific și să aibă grijă la alimentele consumate.
Ulcerul gastro-duodenal este o altă afecțiune frecventă, care se manifestă prin leziuni ale peretelui stomacului sau duodenului (porțiunea superioară a intestinului subțire). De cele mai multe ori, acesta este provocat de bacteria Helicobacter pilory (H. pilory) sau de folosirea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene cum ar fi aspirina sau ibuprofenul. Simptomele sale sunt numeroase, printre care și arsuri, flatulență, diaree, balonare, durere, greață sau vărsături.
Sindromul diareic – fiind consecința a mai multor cauze, acesta este caracterizat prin emisia de scaune frecvente. Ca urmare, de obicei apare sindromul carențial, care se referă la scăderea ponderală, paliditate sau reducerea capacității de efort.

Demența – acesta este un termen general folosit pentru a descrie un declin al abilităților cognitive care este atât de sever încât pacientul nu mai poate realiza activitățile de zi cu zi. Principalele simptome ale demenței sunt: pierderea memoriei, dificultăți de comunicare și de exprimare, incapacitatea de a se concentra și pierderea abilităților de a raționa. Există mai multe forme de demență, cea mai frecventă fiind boala Alzheimer.

Boala Alzheimer debutează de obicei după vârsta de 65 de ani și este o boală progresivă, simptomele sale devenind, cu trecerea timpului, din ce în ce mai dese și mai severe. În fazele inițiale pot avea loc episoade scurte de pierdere a memoriei, dar în timp pacientul poate devei incapabil de a purta o conversație, de a-și recunoaște rudele sau de a interacționa cu mediul. Parkinson – fiind a doua boală neurodegenerativă ca frecvență după Alzheimer, această afecțiune debutează de obicei între 40 și 70 de ani. Parkinson este o tulburare a creierului care duce la pierderea treptată a controlului muscular și a cărei simptome se manifestă prin tremurat, mișcări încete ale corpului și probleme cu echilibrul. Seniorii care suferă de Parkinson necesită multă răbdare și atenție din partea îngrijitoarei. Fiind una dintre principalele caracteristici ale afecțiunii, instabilitatea fizică poate duce la căzături sau alte răni mai grave. De aceea, îngrijitoarea trebuie să fie des lângă senior pentru a preveni căzăturile. Un alt mod prin care aceasta îl poate ajuta pe vârstnic este să aibă grijă de dieta lui, deoarece bolnavii care suferă de Parkinson sunt mai predispuși constipației.

Osteoporoza – odată cu înaintarea în vârstă apare o scădere a masei osoase, crescând fragilitatea și astfel pacienții devin mai susceptibili la fracturi. Fiind cea mai frecventă boală metabolică osoasă din lume, osteoporoza este o boală frecvent întâlnită la vârstnici, în special la cei cu vârste de peste 60 de ani. Mulți dintre cei care suferă de osteoporoză nu prezintă simptome, până în momentul în care apare fractura denumită fractura de fragilitate, cele mai comune locuri fiind coloana vertebrală, șoldul sau antebrațul.

Artroza este procesul prin care cartilajul unei articulații se deteriorează în timp și ireversibil. Deși este un proces care are loc pe o perioadă mai mare de timp, acesta este lent și dureros. Unul dintre primele semne care anunță apariția acestei afecțiuni este durerea și se manifestă, adesea, dimineața după o perioadă de repaus, când articulațiile sunt rigide. Cele mai afectate articulații de artroză sunt cele mai folosite – genunchii, șoldurile, coloana vertebrală și articulațiile degetelor. Tratamentul artrozei poate fi medicamentos, pentru ameliorarea durerii, sau prin fizioterapie. În cazul unui senior care suferă de artroză, îngrijitoarea are rolul de a-l ajuta pe acesta să urmeze tratamentul recomandat și să aibă grijă să nu se solicite mai mult decât trebuie.

Bolile de inimă sunt cele mai des frecvente probleme ale vârstnicilor și reprezintă principala cauză de deces. Printre acestea se numără insuficiența cardiacă, boala arterială coronariană și fibrilația atrială.
Hipertensiunea arterială – cu vârsta, vasele sangvine se rigidizează și se îngustează din cauza acumulării de depozite de colesterol pe pereții acestora. Acest lucru duce la creșterea presiunii sangvine, afecțiune cunoscută sub numele de hipertensiune arterială. Hipertensiunea poate duce la complicații severe și la creștea riscului apariției bolilor de inimă, infarctului sau accidentului vascular cerebral.

Boala coronariană, cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică, apare atunci când fluxul de sânge oxigenat către mușchiul inimii este blocat sau redus din cauza depunerilor de colesterol (plăcilor de aterom), iar inima nu mai obține sângele necesar pentru a funcționa normal. Principalele simptome sunt durerile în piept (angina pectorală), dificultăți în respirație sau oboseală excesivă, cauzată de fluxul redus către inimă. În cazul în care artera se blochează complet, se poate produce un atac de cord.
Un factor important de risc pentru bolile cardiovasculare, și în același timp o afecțiune des întâlnită la vârstnici este diabetul zaharat. Acesta este caracterizat prin creșterea glicemiei și este cel mai des cauzat de obezitate și de sedentarism.

Dacă are în îngrijire un senior care suferă de boli cardiovasculare, îngrijitoarea trebuie să se asigure că acesta respectă recomandările medicului atât în ceea ce privește alimentația, cât și medicația și stilul de viață.

Indiferent de ce afecțiune suferă seniorul, o îngrijitoare trebuie să nu uite faptul că răbdarea este aliatul principal în îngrijirea la domiciliu. Pe lângă aceasta, îngrijitoarea trebuie să cunoască și istoricul afecțiunii pacientului, precum și tratamentul, metodele de ajutor sau lucrurile care îi pot pune viața în pericol, pentru a putea acorda îngrijirea necesară. Totodată, o îngrijitoare trebuie să conștientizeze faptul că îngrijirea la domiciliu a pacienților cu afecțiuni grave necesită multă atenție și reprezintă o responsabilitate mare.